Memoria uitării

Joi, 02 Septembrie 2010 15:39 Vasile Tivadar

O voce de aur, nedescoperită de cei indrituiţi, cu o plenitudine demnă de un serafim, stă ascunsă în Liceul de Arte din Baia Mare, predând lecţii de canto şi pian. Am auzit-o pentru prima dată în foaierul Prefecturii Maramureş, când Fanfara Municipală aniversa zece ani de activitate. Niciodată nu mi-a fost dat să aud o voce feminină care acompaniată de suflători iese în evidenţă pregnant şi cu o acurateţe susţinută de o orchestră de cameră. Piesele interpretate de către Cristina Bodea prezintă un grad ridicat de solicitare a apogiaturii, iar registrele atinse cu multă facilitate dovedesc în primul rând darul ei dumnezeiesc. Din nefericire, opera şi opereta şi-au găsit domicilii şi chiriaşi în urbii situate la sute de kilometri de Baia Mare. Impresarii de profesie, criticii muzicali, dar mai ales finanţatorii showbiz-ului românesc ocolesc investiţiile pe termen lung şi se opresc la marginea Bucureştiului căutând valori acolo unde sunt mai puţine.
Cristina Bodea se poate considera o femeie împlinită. Mămică tânără, cu o fetiţă de patru luni este profesoară de canto la Liceul de Artă din Baia Mare şi colaborează cu Fanfara municipală. Familia, timpul şi meseria îi cer să meargă mai departe cu cariera concertistică printre instrumente şi note muzicale, „puiuţul” dumneaei bucurându-se de toată afecţiunea, căldura şi bucuria bunicilor.
     În momentul prezent are concerte săptămânale cu diferite orchestre şi nu ar refuza, de exemplu, participarea la un concurs de mici cântece populare italiene cum sunt canţonetele. Făcând o comparaţie cu alţi artişti autohtoni, puţine cântăreţe mai practică acest gen muzical, aşa cum se pot număra puţini bărbaţi care mai cântă serenade.
     La un interviu, cântăreaţa a declarat că nu poate concerta în faţa oricărui tip de public deoarece acest gen de muzică, cult şi pretenţios cere un public restrâns şi un cadru pe măsură. Cu toate acestea mai face şi excepţii acolo unde se doreşte cu ardoare şi multă simpatie a fi prezentă...una dintre acele abateri de la regulă a fost la Sărbătoarea Castanelor de anul trecut, unde împreună cu Fanfara din Baia Mare a avut un real şi grandios succes.
     Pentru a ieşi din tipare şi a mângâia auzul, fin de altfel, al maramureşeanului am reuşit să obţinem spaţiu în programele artistice a sarbătorilor locale în pofida muzicii house, rock şi manele.
Şi cum Naşterea Fecioarei este prima sărbătoare a Zodiei, îi urăm Cristinei Bodea împlinirea viselor ei şi a speranţelor noastre.

Mai departe

Paşi repezi

Joi, 02 Septembrie 2010 15:39 Aurelia Bud

Reprezentanţi ai Consiliul Judeţean Maramureş în frunte cu preşedintele acestuia, Mircea Man, continuã inspectarea la calitatea lucrãrilor pe drumul judeţean Baia Sprie-Cavnic-Ocna Şugatag-Bârsana. O echipã de oameni din cadrul acestei instituţii s-a deplasat recent la faţa locului pentru a observa în ce stadiu s-a ajuns cu acest proiect executat de Sc Selina SRL Oradea. Este de menţionat încã de când a început aceastã lucrare europeanã cã ea se prezintã ca fiind cea mai grea şi serioasã,pentru Maramureş, dupã 1990. Preşedintele Mircea Man, afirma cã „Este un proiect pe care trebuie sã-l tratãm extrem de serios din toate punctele de vedere. Sunt foarte mulţi bani care s-au investit în acest proiect, bani pe care nu putem sã-i aruncãm pe geam”.
„S-a putut constata cu precãdere cã lucrãrile sunt executate cu rãbdare, profesionalism şi ritm, neexistand pânã acum întârzieri la derularea proiectului de reabilitare a acestui tronson de drum judeţean de aproximativ 60 kilometri”, a subliniat expertul în construcţii, inginerul Costin. Deşi lucrarea a început pe 22 martie, anul curent, pânã acum s-a cumulat o lunã de ploaie, la aceasta adaugându-se încã o lunã aferentã uscãrii terenurilor pe care se lucreazã. În momentul prezent lucrãrile sunt la limitã raportate la graficul de execuţie. Nici mai aproape, dar nici mai departe de finalizare, „munca se deruleazã aşa cum ne-am propus. Muncitorii sunt profesionişti. Peste 60% sunt maramureşeni, personalul TESA venind tot din Maramureş. Avem aproximativ 50 de utilaje la dispoziţie, iar cu mijloace auto, peste 70”,ne-a comunicat ing.Andrei Enache, şeful şantierului. Se discutã mereu cu proprietarii terenurilor,întrucât se doreşte sã se lucreze într-un mediu amiabil. Orice problemã nu trebuie sa aibã urmãri majore şi declasate. Fundaţia este de drum judeţean, nu naţional, de aceea trebuie avut în vedere tonajul vehiculelor. Soluţia optimă de consolidare ar fi coloanele cu radieri, în zonaVãleni, Şişeşti.
Preşedintele Consiliului Judeţean pune accentul îndeosebi pe calitatea drumului. Nu se doresc a fi fãcute lucrãri de mântuială, care sã se degradeze în timp scurt.Se vor majora drenurile fiindcã ele constituie sãnãtatea drumului şi trebuie sã fie „superior drumului de la Padeş, ciuruit în termen scurt de la execuţie”, declarã Mircea Man. Calitatea acestora trebuie sã fie excepţionalã fiindcã şi cei 22 milioane de euro investiţi au o mare şi semnificantã valoare naţionalã şi europeanã.
De sãptãmâna viitoare se începe a se aşterne piatrã pe câte un tronson de un kilometru de drum, iar circulaţia va fi semaforizatã, deci nu se va aştepta mai mult de cinci minute, la trecerea prin punctele de lucru.
Se poate gândi într-o notã optimã cã vom avea un drum judeţean Baia Sprie-Cavnic-Ocna Şugatag-Bârsana excepţional, aceastã concluzie reieşind din pãrerile specialiştilor care se declarã mulţumiţi de calitatea lucrãrilor executate pânã-n prezent! Vom avea un drum occidental...

Mai departe