Jurnalul de Vineri

Încă de la venirea lui pe lume s-a dovedit a fi mort prematur. La început privit cu dispreţ, pe urmă ignorat, mai târziu hulit, iar în cele din urmă uitat. A fi înapoiat, dat, restituit, recirculat. În urmă cu ceva vreme nu-l primeai rest, nu ţi se dădea marfa dacă nu-l aveai, acum nu ţi-l mai ia nimeni. Suparat într-una din zile că vânzătorii "uitau" să-mi dea rest 1, 2, 3, 4 (iar azi chiar 7) ban(i), deşi i-aveau în tejeghea că-i vazusem, am hotarât să le întorc figura şi m-am decis să merg la cumpărături cu 500 de monede de 1 ban, hotărât în a achiziţiona marfa în această diviziune monetară românească. Surpriză mare însă. Nu în puţine locuri mi-au fost refuzaţi banii. Pe motiv că "nu acceptăm monede de 1 ban". Măi să fie! Au ieşit din circulaţia fără să ştiu eu? Oficial n-am găsit nici o înştiinţare în această privinţă. Voi aţi aflat aşa ceva?

Vă invit la acelaşi experiment. Şi aştept să-mi scrieţi ce aţi rezolvat. Numiţi-mi locurile unde v-au fost acceptaţi banii, dar mai ales unde nu. Şi poate facem ceva să nu mai scârţie roata asta ruginită.

Nu pot să mă abţin şi să nu-mi revărs frustrarea la ce mi-e dat să văd şi să aud în ultima vreme. De 48 de ore majoritatea presei relatează evenimentele băimărene într-un mod care mă zgârâie pe creier. Nu că ar fi prea săntătos. Al meu cerebel. Dar modul în care auzi referiri despre oraşul tău te face să te... cruceşti. Vezi şi auzi expresii de genul "La Baia Mare s-a petrecut...", "Evenimentele petrecute la Baia Mare...", "La Baia Mare se află colegul nostru...", "Aseară la Baia Mare..." şi lista ar putea continua. Şi dă-i cu la Ba(ia)-n sus, cu la Ba(ia)-n jos; şi dă-i şi luptă, şi luptă şi dă-i! Nu neg că n-ar fi corect alăturarea celor două silabe, dar fonetic sună ca naiba! Şi-mi aduc aminte de primul meu an de presă, pierdut în negura timpului, când îmi luam castane pentru alăturarea lor. Deh, avem o limbă frumoasă şi dulce, că doar e limba română. Care mai are şi sinonime. De exemplu "în" sau "din". Şi expresiile ar fi "Evenimentele din Baia Mare" sau "în Baia Mare se află colegul nostru".

Dar ce să-i faci, mare e grădina Domnului! Iar când n-ai un redactor de ştiri care să fi participat la cursul de fonetică n-ai nici pretenţii. Ce dacă eşti o redacţie cu impact naţional! Iar ca exerciţiu vă propun să lecturaţi (până la capăt) următoarele:

la Baba   
la Bacainti   
la Badai   
la Bagau   
la Bai
la Baia de Aries   
la Balcaciu   
la Balmosesti
la Balomiru de Camp
la Bacau de Mijloc
la Baia
la Babana   
la Babaroaga
la Bacau   
la Bacioiu
la Barla   
la Bata
la Baldovinesti
la Baraolt
la Badosi
la Bacu
la Bacaia   
la Bacea
la Bacia   
la Baia de Cris

Vă place? Şi sunt doar câteva, lista e mult mai lungă!

Suntem europeni! Cel puţin aşa pretindem. Intraţi în Uniunea Europeană am uitat să vorbim şi să scriem româneşte. Limba noastră, cea română, a devenit o limbă multiliculturală. În cotidian auzi tot mai des "mersi" şi "fanks" în loc de "mulţumesc"; "halo!" şi "hay!" în loc de "salut!", iar exemplele pot continua. Să nu uităm nici de "danke". Limba unui popor se dezvoltă, nu neg, dar nu-i păcat să păstrăm ce-i al nostru?

(n.a.: ortografia expresiilor este intenţionat folosită)